(d)oare?

de ce trebuie sa existe lucruri care sa-ti tulbure lumea?de ce din neant apare un element surpriza care te da peste cap si te face sa te gandesti la tot felul de lucruri posibile si imposibile?realizezi ca nimic si nimeni nu e perfect si ca lumea in care traiesti e la fel de fragila ca si a celorlalti....ca globul de sticla se poate sparge si cioburile nu se pot lipi la loc.si astepti si speri ca totu' sa revina la normal...ca ce s-a intamplat sa nu fie decat un vis sau o iluzie,o amintire a altcuiva.dar realziezi ca nu..nu e asa...ti se intampla tie si nu stii cum sa faci sa nu te mai doara, sa uiti...sa nu mai stii ca a fost....
tot ce poti sa faci e sa astepti...poate maine te trezesti din vis...si vezi ca lumea ta e neschimbata, ca toate sunt la locul lor ca el e acolo si te asteapta si ca ei iti sunt alaturi cand ai nevoie :)

a fost...

doare atunci cand realizezi ca ai pierdut un prieten apropiat...ca erau zile cand iti spunea ca pentru noi vei conta mereu si vom fi mereu aici pentru tine...dar se pare ca nu intotdeauna timpu' e de acord.toate se pierd...si realizezi ca prietenu' tau nu mai e langa tine nu te mai sprijina cand ai nevoie si nu iti mai aduce zambetul din nou pe buze..nu mai vorbiti pana tarziu in noapte despre vrute si nevrute si radeti de cele mai mici prostii...dar asta e... toate in viata vin si pleaca drumu' nu e intotdeauna drept,mai are pante care urca si coboara si apar mereu schimbari:)sa speram ca astea sunt bune:)

cum ar fi fost daca...

stau in fata calculatorului si ascult o melodie de ceva timp. iar am cazut in butoiul cu melancolie!ce poate sa faca o melodie de la coldplay si o ora tarzie in noapte!:)stau si ma gandesc cum ar fi daca...cum ar fi daca as invata in alta scoala..daca as avea alti prieteni..sau daca as fi facut alte alegeri..acum totul e pierdut...timpu' a trecut si din nefericire nu e reversibil. e bine sa visezi si sa iti doresti sa se intample anumite lucruri da' niciodata nu cred ca ar trebui sa regretam ce-am facut in trecut pentru ca toate trec si nu vor mai fi decat intamplari..decat pagini intr-un jurnal sau amintiri uitate intr-un coltisor al mintii noastre...
deci dragilor...aveti grija la butoiu' cu melancolie ca nicodata nu se stie ce poate sa faca:D